Simpozion International Tolstoy la Bucuresti si Port Cetate

3-10 Mai, 2010

‘Tolstoy Days in Romania’: a conference, symposium, and a series of concerts and film projections were organized by Fundatia Dostoevski in Bucuresti, Calafat, and Port Cetate, together with Fundatia pentru Poezie ‘Mircea Dinescu’ and other partners, to celebrate the great Russian writer’s sojourn in Romania in 1854, as a 26 year old lieutenant in the Russian Imperial army and promising writer, and to commemorate the centenary of his death in 1910, at the age of 82.

Lev Tolstoy, photographed in 1856
(2 years after his stay in Romania)


Fundaţia Dostoievski, împreună cu Uniunea Scriitorilor din România, Universitatea “Al. I.Cuza” de la Iaşi şi Fundaţia pentru Poezie “Mircea Dinescu”, a organizat între 3 şi 10 mai, la Bucureşti şi Port-Cetate, un Simpozion internaţional pe tema civilizaţiei europene.

În cadrul sesiunii de comunicări au fost discutate unele aspecte privind legăturile culturale ale ţărilor central şi est-europene cu cele din Europa Occidentale, evoluţia curentelor şi orientărilor literar-artistice contemporane, problemele actuale ale civilizaţiei mondiale.

Tema principală a fost “Lev Tolstoi în România – Anno Domini 1854″. Cu ocazia împlinirii celor 100 de ani de la moartea lui Lev Tolstoi si in memoria sederii sale la Bucuresti in primavara anului 1854, ca tanar ofiter in armata rusa dunareana. Fundaţia Dostoievski mai are, de-a lungul anului 2010, şi alte iniţiative: traducerea şi tipărirea operelor lui Tolstoi în limba română, crearea unui film documentar despre şederea scriitorului la Bucureşti, organizarea de concerte şi spectacole.

Organizatori:
 Albert Kovacs, presedintele Fundatiei Est-Vest/ Fundatia Dostoevski Romania

Elena Loghinovski, cercetator de literatura rusa si comparata, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si din Rusia






Invitati:
Mihai Şora, filosof si eseist
Sorin Vieru, filosof si publicist, profesor la Facultatea de Filosofie a Univesitatii Bucuresti

Livia Cotorcea, profesor la Universitatea din Iasi

Cornelia Cîrstea, profesor la Universitatea din Craiova
Petre Maier Bianu, scriitor

Luiza Palanciuc, poet, eseist, traducator, filolog şi cercetător ştiinţific, Paris
Luiza Palanciuc si Mihai Sora au prezentat comunicarea: 'Viaţa umbrelor. Fondane şi Şestov evocându-l pe Tolstoi'

vezi si:
Restitutio Benjamin Fondane
Mihai Sora

Interviu cu Luiza Palanciuc, de Mihaela Helmis, pentru Radio Romania Actualitati (audio) 
Interviu cu Mihai Sora si Luiza Palanciuc, de Mihaela Helmis, pentru Radio Romania Actualitati (audio)

Galina Korbici, filolog, Pozdnan (Polonia)
Alexandr şi Tatiana Gurianov, regizori, scenaristi si muzicieni (Rusia)

See also:
Simpozion internaţional dedicat scriitorului rus Lev Tolstoi, de TATIANA TIMOFEIOV
Trei filme in memoriam Lev Tolstoi @ NCRR

The Dostoevski Foundation organizes the International Symposium 'European Civilization - Unity, Uniqueness, Openness'

2008, October 2 - 6

The East-West Cultural Foundation (also known as the Dostoevski Foundation Romania), in collaboration with the Romanian Writers Union, the Romanian Cultural Institute, the Polish Cultural Centre and the Hungarian Cultural Center in Romania, organized in Bucuresti and Port Cetate the International Symposium ‘European Civilization – Unity, Uniqueness, Openness’, with participants from France, Hungary, Poland, Romania, Russia, and the USA and a rich and diverse program that included translation workshops, readings, film projections, debates, and concerts.
After the Symposium, The East-West Cultural Foundation and the 'Mircea Dinescu' Foundation organized the Russian Film Day (event hosted by the Romanian Cultural Institute)
 Ziua filmului rus, ediţia a III-a, 8 octombrie 2008


Participants at the Symposium:

Albert Kovacs, presedintele Fundatiei Est-Vest
Sorin Vieru (Socrate şi civilizaţia europeană)
Galina Pogojeva (Une fenêtre sur l’Europe)
Adrian Niculescu, istoric (Două momente istorice convergente româno-maghiare)
Petre Geambaşu (Poezia poloneză contemporană în spaţiul cultural european)
Mihai Mitu (Apropo de relaţiile culturale româno-polone)
Xenia Crasovski (Discursul erotic la Marina Ţvetaeva)
Lidia Wiesniewska (Rolul mitului ca fundament al civilizaţiei şi culturii europene)
Elena Loghinovski (Mircea Eliade şi F.M. Dostoievski: apropieri ciudate)
Zdzislaw Hryhorowicz, Universitatea din Poznan (Scriitorul român şi literatura tezistă după cel de-al Doilea Război Mondial)
Andrzej de Lazari, Universitatea din Lodz (Rusia în Europa unită: imaginea «ursului rus» în culturile europene“, în colaborare cu Oleg Riabov)
Natalia Schwartz, curator, Dostoevski Museum, St Petersburg (Trei muzee «F.M. Dostoievski»: la Petersburg, Staraia Russa şi Darovoe)
Livia Cotorcea, Univesitatea Iasi (Dostoievski în memoria culturală a avangardei)
Marianne Gourg-Antuszewicz (Reminescenţe dostoievskiene în Căderea de Camus)
Mary Kuşnikova (Szymon Tokarzewsky în Amintiri din casa morţilor)
Yves Antuszewicz (Alexandre-Michel Antuszewicz: un polonez în vîltoarea evenimentelor din secolul al XIX-lea)
Victoria King (Despre almanahul Golosa Siberii)
Nicolae Iliescu, traducator
Petru Meyer-Bianu, cineast
Cornelia Cîrstea, Universitatea din Craiova (Statutul imaginii în literatură şi în film)
Tatiana Donskaia, cineast si documentarist

Elena Loghinovski, Fundatia Dostoevski, Romania

din presa vremii:

Între 2 şi 8 octombrie, sub patronajul Fundaţiei culturale Est-Vest, al Uniunii Scriitorilor din România şi al Fundaţiei pentru Poezie „Mircea Dinescu“ , a avut loc a III-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Civilizaţia europeană – unitate, unicitate, deschidere“. Ca şi ediţiile precedente, actuala întîlnire a fost pregătită de Albert Kovacs, preşedintele Fundaţiei „Dostoievski“ (Fundaţia Culturală Est-Vest) din România, şi de Elena Loghinovski, vicepreşedinte al aceleiaşi fundaţii, avînd ca parteneri Institutul Cultural Român, TVR1, Centrul Cultural Polonez şi Centrul Cultural Maghiar din România. Desfăşurat la Bucureşti şi la Port Cetate, pe Dunăre, simpozionul s-a dovedit o întreprindere extrem de complexă, care a adunat oameni de cultură din Franţa, SUA, Rusia, Polonia, Ungaria, România şi care a înscris între preocupările sale probleme ţinînd de originile şi de dinamica civilizaţiei şi a culturii europene, de relaţiile interculturale, istorice şi diplomatice prilejuite de vecinătate, dar şi de circulaţia valorilor pe căile cele mai diferite. N-au lipsit nici semnalări ale evoluţiei şi ale transformărilor temeiurilor mitice şi arhetipale comune civilizaţiei europene în contact cu diferite mentalităţi şi tipare culturale afirmate într-un spaţiu şi într-un timp particulare.

Participantă la lucrări a fost şi arta cinematografică din ţară şi din străinătate, pentru care a fost prevăzut un spaţiu special de expunere şi de dezbateri. Prezenţa artei cinematografice în programul simpozionului a putut releva particularităţi de viziune şi de stil, identificabile de la ţară la ţară sau de la generaţie la generaţie, a prilejuit confruntarea unor cineaşti aflaţi la începutul carierei lor, mai întîi cu ei înşişi ca spectatori, apoi cu un public avizat, deloc dispus la aprecieri gratuite. Nu în ultimul rînd, ea a permis discuţii asupra relaţiilor dintre literatură şi film, dintre cuvînt şi imagine cinematografică. Arta plastică nu a lipsit nici ea din contextul implicit al lucrărilor pe secvenţa cea mai importantă, Port Cetate, unde, cum se ştie, spaţiul poartă pecetea prezenţei artiştilor plastici găzduiţi cu atîta generozitate de Mircea Dinescu. Dacă mai adăugăm şi cele două concerte oferite de organizatori participanţilor la simpozion, tabloul prezenţei tuturor artelor la acesta este complet.

Seara de 4 octombrie ne-a oferit trei surprize. Prima a fost un concert excepţional, ţinut de doi tineri: Oana Andra (mezzosoprană, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti) şi Alexandru Petrovici (bariton, pianist, cadru didactic la Universitatea de Muzică din Bucureşti) la pian. Spectacolul a prezentat piese muzicale din viitorul album al Oanei Andra, intitulat Spitalul amorului, care actualizează, inedit, curente muzicale din secolele al XIII-lea şi al XIX-lea.

Cea de-a doua surpriză a serii a fost o furtună pornită parcă din senin care scutura serios geamurile salonului unde avea loc concertul şi ridica valurile Dunării la înălţimi pe care noi, cei veniţi din altă parte şi răsfăţaţi de liniştea şi de luciul ei din zilele anterioare, nu aveam cum să le bănuim.

Cea de-a treia surpriză a fost sosirea de la Sibiu a gazdelor, Maria şi Mircea Dinescu, pregătite să ne încînte cu prezenţa lor, cu un spectacol plănuit atît de fericit şi cu o cină ca-n poveşti, pentru care a fost sacrificat un crap de 20 de kilograme şi s-a cheltuit mult din geniul gastronomic al poetului.

fragmente din articolul:
Simpozionul Internaţional „Civilizaţia europeană – unitate, unicitate, deschidere“
Livia COTORCEA, Observator Cultural