Between 14-24 March, together with the Stockholm branch of the Romanian Cultural Institute, we organized a translation workshop with participants from Sweden and Romania.
Writers
Ida Börjel,
Kajsa Sundin, Kristofer Flensmark, and
Malte Persson from Sweden, met and worked together with Romanian poets and novelists
Adela Greceanu,
Dan Sociu, and
Claudiu Komartin.
The workshop was followed up later in the year by meetings and talks during the Göteborg Book Festival and the International Poetry Festival at Uppsala.
---
din presa vremii:
Despre experienta lucrului in Romania, declaratiile scriitorilor suedezi:
(Observator Cultural)
Ida Börjel şi Malte Persson, Kristofer Flensmark şi Kajsa Sundin
(doing 'the Abba pose' :)
Ida Borjel: Acum trei ani, cînd am fost aici, la Cetate, am venit cu alţi trei poeţi suedezi, dar atunci nu am avut o agendă, în afară de discuţii, socializare şi lecturi de poezie. Diferenţa este că acum nu a mai fost doar o întîlnire, ci a trebuit să creăm ceva împreună. Cred că este maniera cea mai de succes nu numai de a comunica şi de face un schimb cultural, ci mai ales de a crea ceva împreună. Pentru că textele au fost permanent în centrul atenţiei şi al discuţiilor. Iar asta te ajută să înţelegi mai bine şi să lucrezi mai bine un text literar. Discutînd, am ajuns să vorbim despre situaţia socială, despre cum ne descurcăm în viaţă, despre visele şi dorinţele noastre. E un foarte interesant şi creativ mod de a cunoaşte pe cineva.
Malte Persson: Sînt mulţumit de ce a ieşit, deşi la început aveam oarecare emoţii. Am lucrat cu Claudiu Komartin, am avut texte traduse în engleză, unele în franceză, altele în germană. Dar am căutat de fiecare dată şi varianta în limba română. Am discutat foarte mult despre texte şi sînt de părere că rezultatul e bun. Sînt de părere că literatura provenind din fostele ţări comuniste este foarte interesantă în momentul de faţă, că literatura merge înainte. Din păcate, nu prea există traduceri.
Kristofer Flensmarck: Cred că workshopul a fost o foarte bună oportunitate pentru noi, care venim din culturi şi tradiţii diferite, să lucrăm împreună. Cred că, atît noi, cît şi voi am învăţat unii de la ceilalţi şi ne-am lărgit orizonturile. A fost minunat şi că am stat aici, în acest loc minunat. Eu nu mai fusesem niciodată în România, dar mi-ar plăcea să mă întorc, poate, să merg în Transilvania.
Kajsa Sundin: Sînt interesată să cunosc mai mult din poezia română contemporană. Am avut foarte mult de lucru pînă să vin aici şi nu am avut propriu-zis timp să mă documentez înainte de a ajunge aici. Desigur, ştiam cîţiva scriitori români, îmi planificasem să-i citesc înainte de a veni, dar nu am făcut-o. O s-o fac cum ajung în Suedia.
si Abba, Romania: Elena Vlădăreanu şi Claudiu Komartin, Adela Greceanu şi Dan Sociu
Rataciti printre cuvinte
(fragmente din articolul Elenei Vladareanu publicat pe 31.03.2008 in Romania Libera)
Intre 14 si 24 martie, in Portul Cultural Cetate, pe malul Dunarii, a avut loc un workshop la care au participat scriitorii Ida Börjel, Kajsa Sundin, Kristofer Flensmark, Malte Persson din Suedia si Adela Greceanu, Dan Sociu, Claudiu Komartin din Romania. Workshopul a fost organizat de Institutul Cultural Roman din Stockholm, Centrul Cartii din Bucuresti si Fundatia pentru Poezie "Mircea Dinescu", iar urmarea va fi in toamna, cand Romania este invitata la Targul de Carte de la Göteborg si la Festivalul International de Poezie de la Uppsala.
20 de pagini
Ne-am carat bagajele – a caror greutate atarna in dictionare, carti, laptopuri –, am intrat in camere, am vazut mansarda: aici urma sa ne petrecem urmatoarele sapte zile. Nu ne imaginam insa ca va fi unul dintre cele doua spatii ale ritualului nostru zilnic: mancat in livingul de jos, lucrat in mansarda.
Casa ne-a cucerit pe loc: spatioasa, prietenoasa, calduroasa mai ales. Masha s-a dovedit a fi gazda perfecta. Nu numai ca stia multe despre fiecare dintre noi, dar la finalul workshopului a fost si singura persoana care ne-a suportat lectura de proba cu toata pregatirea de dinainte: copiat text din laptop pe stick, mers cu stickul la calculatorul la care era conectata imprimanta, pus hartie in imprimanta, printat, dar printat prost si luat de la capat.
Schimbam primele impresii, facem primele planuri. Intelegem ca suntem complet de capul nostru, ca nu exista ore pentru mese, ca trebuie sa ne mobilizam si sa traducem in tot acest timp aproximativ cate 20 de pagini din cartea colegului "de echipa". Asta in lipsa cuiva care sa stie si suedeza, si romana. Masha ne propune o evadare pentru miercuri, cand am putea da o fuga la Craiova pentru spectacolul lui Purcarete, "Masura pentru masura".
"Te iubesc chirurgical"
Nu stim cum vad suedezii textele noastre, dar noi suntem incantati de textele lor. Cea mai recenta carte a Idei Börjel, "Legea bunurilor de consum", este o mimare a limbajului juridico-administrativ. Imi ia ceva timp pana sa ma obisnuiesc cu acest discurs, mai ales ca traducerea in franceza nu este grozava. Dar, pe masura ce inaintez in text, mi se pare tot mai palpitant.
Dan ne explica incantat cat de minimaliste sunt textele Kajsei Sundin si cat de aproape sunt textele lui cele noi de poezia conceptuala, care in Suedia are deja o traditie de cativa ani buni. Adela ne intreaba daca "Te iubesc chirurgical" suna bine si, intr-adevar, acest vers din textele lui Kristofer Flensmark ramane un fel de hit al workshopului de la Cetate.
Claudiu a identificat ironia si jocurile de cuvinte din poeziile lui Malte Persson si, auzind cat de bine suna in limba romana, respiram cu totii usurati, pentru ca Malte ni se paruse cel mai dificil poet dintre toti.
Cea mai grea proba a dat-o Dan chiar in a doua seara, cand a trebuit sa le explice in engleza prietenilor nostri suedezi o parte din cantecele deocheate cantate, ragusit si cariat, dar fermecator, de trei lautari din sat.
Intr-una din zilele urmatoare, chinuindu-ne sa gasim echivalentul in limba engleza pentru strut, aflam ca respectivul cuvant romanesc exista, in exact aceeasi pronuntie, si in suedeza. Aflam si care sunt cele doua cuvinte suedeze impuse pe plan international: trol, pe care il stie toata lumea, si ombudsman, care ne-a trimis pe toti la dictionare.
Serile ni le-am inceput, fara exceptie, in living, vorbind mult, noi intrecandu-ne in a le povesti diverse intamplari mioritice, ei facand ochii mari. Nu mai e nevoie sa spun ca Dan s-a dovedit a fi, contrar asteptarilor, cel mai vorbaret si cel mai de succes povestitor.
Ni le-am continuat in mansarda. Cand nu am ascultat muzica de inmormantare din colectia de hituri a lui Dan, am vazut filme din colectia Masei: "432", pe care suedezii nu-l vazusera si pe care cu siguranta nu-l vor uita multa vreme, "A fost sau n-a fost?", la care au ras, dar doar de la un punct incolo, si "Scurta istorie a animatiei romanesti", la care Malte nu a avut decat un singur comentariu: "Ciudate povesti de dragoste in animatia romaneasca...".
La plecarea din Cetate, am luat-o pe drumul spre Alexandria pentru a trece prin celebrul Buzescu. Cum a spus Ida: "Parca ar fi o halucinatie". Nu puteam insa pleca de la Cetate inainte de a reface, in varianta noastra, cateva din pozele Abba si afisul electoral din mansarda, cu Dinescu, Caramitru, Plesu si Dan Haulica, in aceasta formatie, in ’90. Iar cea mai mare extravaganta suedeza este ca despre orasul Tierp se spune ca este atat de urat incat pana si ciorile zboara pe spate ca sa nu-l vada.
see also:
'Pe Dunare, la Cetate', de Elena Vladareanu,
Observatorul Cultural
Florin Bican, one of the most intrepid and passionate professional literary translators in Romania (Florin translated countless Romanian, German, and English authors) considers translators should be dedicated not only to providing good translations but also to promoting the authors they love and believe should be translated. His confessed ambition is to ‘train foreign students of Romanian to be literary terrorists’.
