Se afișează postările cu eticheta literature / translation. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta literature / translation. Afișați toate postările

21 mar. 2011

conferinta de presa de lansare a proiectului 'meeting cultures between the lines'

Fundația pentru Poezie ‘Mircea Dinescu’ vă invită pe data de 22 martie 2011, orele 13:00, în ceainăria Verona a librăriei Cărturești, la o conferință de presă prilejuită de lansarea proiectului ‘Meeting Cultures Between the Lines’, realizat în colaborare cu Centrul Internațional al Scriitorilor și Traducătorilor din Rhodos (Grecia), Biblioteca Centrală Municipală din Sofia (Bulgaria), municipalitatea Akanthou (Cipru), Centrul Internațional de traduceri literare Novi Sad (Serbia) și Centrul Cultural Ogarit din Ramallah (Palestina).

Militând pentru interculturalitate ca punte peste granițele artificial construite din idei preconcepute, proiectul se adresează tinerilor între 13 și 17 ani din Grecia, Bulgaria, Palestina, Cipru, Serbia și România, pe care îi provoacă la un concurs de eseuri despre cum se ridică și se dărâmă bariere, ziduri și granițe între indivizi, populații și popoare.

Proiectul se va derula în perioada martie-noiembrie 2011 și este co-finanțat de DG Educație și Cultură, în contextul Programului Cultural European 2007-2013.

'Meeting Cultures Between the Lines' site oficial

Blog 'ziduri'

13 feb. 2011

Poeta letona Liāna Langa la Port Cetate

Liāna Langa s-a nascut in 1960 la Riga. A studiat pictura si e absolventa a Faculatii de Filologie and Universitatii de Stat din Letonia. A lucrat ca restaurator de arta in Crimeea si ca profesor la Riga. A inceput sa publice in Letonia in 1988 dupa care a lucrat si studiat cativa ani la New York. Este printre fondatorii Centrului de Literatura Letona.
SCRIERI: “Aici e cerul, aici e lumina lunii” (1997); “Sufla-n trompeta, Scorpion!” (2001); “Dictionarul de antene” (2006). A primit de doua ori Premiul ‘Zilele Poeziei’ (1998, 2006) si Premiul Anual pentru Literatura (2001).
 In 2010 a beneficiat de o bursa HALMA care a inclus o rezidenta de lucru la Port Cultural Cetate, la invitatia Fundatiei pentru Poezie ‘Mircea Dinescu’, membra HALMA.
‘Cei ce nu aparţin’, traducere din limba engleza (‘Those Who Don’t Belong’, trad. Ieva Lešinska) de Sergiu Vasilov.

Link articol: O lectura vie a 'Dictionarului de Antene'


6.

Farewell, homo mediocris! We dream and sleep in roe pale red.
So slow their movement, so sticky. As if any moment now someone will come and glue together our translucent flesh. We can do it on our own! But the water,
forever wakeful, does not let us.

My memory is bad, yet sometimes it occurs to me that we did meet in a
large city,
the locals would casually snack on royal shrimp there and in its sultry streets the noble sons of Earth would rattle many drums
of shiny polished steel.

The air was full of sweat, the blue sky salt arrived by mail in envelopes
without address. We opened them, we licked the salt, and waiters kept on
stacking letters on our table. You asked if I recognized
the sender. I said yes.

The humming birds were nesting in my hair, but as we touched each
other,
our hands were lead. Caught in time/space, we simply
shook our heads and the feathers sprouting from our grey matter
adorned us like antennas.

You said: transmitters on. Molluscs and flames, people
and inaudible songs -- can we tell clouds about all of that?
But the rattle of the drums was way too loud. Canon fodder all around us
was rotting.
I could not hear you.

We continued to quietly shake our heads. All centuries had soon turned
black.
My memory’s still bad, yet it seems a strange person just
flew by. His head was larger than the globe. Twelve knots of echoes
were between his teeth.

*homo mediocris – the ordinary man

6.

Rǎmas bun, homo mediocris! Dormim şi visǎm în rozaliu de icrǎ de somon.
Atît de-nceatǎ mişcarea lor, de cleioasǎ. Ca şi cum în orice clipǎ ar putea veni vreounul sǎ ne lipeascǎ laolaltǎ carnea noastrǎ strǎvezie. Asta putem s-o facem singuri! Însǎ apa,
care vegheazǎ-ntr-una, nu ne lasǎ.


Memoria mea e proastǎ, însǎ uneori îmi pare cǎ da, ne-am întîlnit odatǎ într-un oraş mare,
unde localnicii gustau cu aer degajat creveţi împǎrǎteşti şi unde pe strǎzi încinse de caniculǎ fii nobili ai Pamîntului bǎteau în multe tobe
de tablǎ lustruitǎ de oţel.

Aerul era plin de transpiraţie, iar sarea cerului albastru venea cu poşta în plicuri
fǎrǎ destinatar. Le deschideam, lingeam sarea, şi chelnerii tot aduceau scrisori pe masǎ. M-ai întrebat dacǎ recunosc
expeditorul. Am spus da.

Pǎsǎri colibri se cuibǎreau în pǎrul meu, dar cînd ne-am atins, mîinile fiecǎruia erau plumb. Prins în spaţiu-timp, doar
am scuturat din cap şi penele rǎsǎrite din materia noastrǎ cenuşie
ne-au împodobit ca nişte antene.

Tu spuneai: porniţi transmiţǎtoarele! Moluşte şi flame, oameni
şi cîntece imperceptibile—avem voie oare sǎ povestim norilor toate astea?
Însǎ tobele bǎteau mult prea tare. Carne de tun putrezea în jur.
N-aveam cum sǎ te aud.

Am continuat sǎ scuturǎm mut din cap. Timpul s-a înnegrit apoi de tot, veac dupǎ veac.
Memoria mea e în continuare proastǎ dar mi se pare cǎ un personaj ciudat tocmai
a trecut prin faţa noastrǎ. Avea un cap mai mare decît globul. Douǎşpe noduri de ecouri
ţinea-n dinţi.

*homo mediocris – omul obişnuit

2 sept. 2010

Simpozion International Tolstoy la Bucuresti si Port Cetate

3-10 Mai, 2010

‘Tolstoy Days in Romania’: a conference, symposium, and a series of concerts and film projections were organized by Fundatia Dostoevski in Bucuresti, Calafat, and Port Cetate, together with Fundatia pentru Poezie ‘Mircea Dinescu’ and other partners, to celebrate the great Russian writer’s sojourn in Romania in 1854, as a 26 year old lieutenant in the Russian Imperial army and promising writer, and to commemorate the centenary of his death in 1910, at the age of 82.














Lev Tolstoy, photographed in 1856
(2 years after his stay in Romania)


Fundaţia Dostoievski, împreună cu Uniunea Scriitorilor din România, Universitatea “Al. I.Cuza” de la Iaşi şi Fundaţia pentru Poezie “Mircea Dinescu”, a organizat între 3 şi 10 mai, la Bucureşti şi Port-Cetate, un Simpozion internaţional pe tema civilizaţiei europene.

În cadrul sesiunii de comunicări au fost discutate unele aspecte privind legăturile culturale ale ţărilor central şi est-europene cu cele din Europa Occidentale, evoluţia curentelor şi orientărilor literar-artistice contemporane, problemele actuale ale civilizaţiei mondiale.

Tema principală a fost “Lev Tolstoi în România – Anno Domini 1854″. Cu ocazia împlinirii celor 100 de ani de la moartea lui Lev Tolstoi si in memoria sederii sale la Bucuresti in primavara anului 1854, ca tanar ofiter in armata rusa dunareana. Fundaţia Dostoievski mai are, de-a lungul anului 2010, şi alte iniţiative: traducerea şi tipărirea operelor lui Tolstoi în limba română, crearea unui film documentar despre şederea scriitorului la Bucureşti, organizarea de concerte şi spectacole.

Organizatori:
 Albert Kovacs, presedintele Fundatiei Est-Vest/ Fundatia Dostoevski Romania

Elena Loghinovski, cercetator de literatura rusa si comparata, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si din Rusia






Invitati:
Mihai Şora, filosof si eseist
Sorin Vieru, filosof si publicist, profesor la Facultatea de Filosofie a Univesitatii Bucuresti

Livia Cotorcea, profesor la Universitatea din Iasi
Cornelia Cîrstea, profesor la Universitatea din Craiova
Petre Maier Bianu, scriitor

Luiza Palanciuc, poet, eseist, traducator, filolog şi cercetător ştiinţific, Paris
Luiza Palanciuc si Mihai Sora au prezentat comunicarea: 'Viaţa umbrelor. Fondane şi Şestov evocându-l pe Tolstoi'

vezi si:
Restitutio Benjamin Fondane
Mihai Sora
Interviu cu Luiza Palanciuc, de Mihaela Helmis, pentru Radio Romania Actualitati (audio) 
Interviu cu Mihai Sora si Luiza Palanciuc, de Mihaela Helmis, pentru Radio Romania Actualitati (audio)

Galina Korbici, filolog, Pozdnan (Polonia)
Alexandr şi Tatiana Gurianov, regizori, scenaristi si muzicieni (Rusia)



















See also:
Simpozion internaţional dedicat scriitorului rus Lev Tolstoi, de TATIANA TIMOFEIOV
Trei filme in memoriam Lev Tolstoi @ NCRR

Romanian writer Filip Florian on Halma grant

June & September, 2010

Novelist Filip Florian was proposed by the Foundation for Poetry 'Mircea Dinescu' to be the this year's Romanian beneficiary of a Halma grant. Filip Florian stayed at the Thomas Mann Culture Center in Nida, Lithuania in June, and he will stay and work at the Slovene's Writers Association's Apartment in Ljublijana, in September.

In addition, two public readings with the Romanian author were planned, at two international literature festivals in September:

Thursday, 2 September, Filip Florian will read at the Vilenica International Literary Festival in Slovenia from his novel “Little Fingers”, at 7 p.m. at the St. Daniel Church in Hruševje.

Sunday, 19 September at 6 p.m. Filip Florian reads at the international literature festival berlin in the framework of this year’s focus on Eastern Europe. Moderator: Carmen Francesca Banciu, German Translation: Elias Arens. Venue: Haus der Kulturen der Welt, Conference Room 1.

Filip Florian was born in 1968 in Bucharest. After his studies in geology and geophysics he worked as a reporter for "Cuvîntul" newspaper, Radio Free Europe and Deutsche Welle. His novel Degete mici (Little fingers) was awarded „best prose debut” by the Romanian Writers Union and others in 2006. It has been published in Hungary, Germany, Poland, USA and Slovenia.

His novel „Zilele regelui” (The Days of The King), published in 2008, was declared book of the year by the „Colloques of the Contemporary Romanian Novel”. Filip Florian is considered a major talent of the Eastern European literature. He lives in Bucharest.

“These days, I swear I wouldn’t know what to say about myself. At forty, it has become clear to me that I’m never going to be a football player, I’m beginning to lose hope that I’ll ever have long hair, I wake up increasingly early in the morning, I eat unbelievably few cherries (which I once cherished), I smoke unbelievably many cigarettes (which I once despised), truth seems to me quite questionable and the weather forecasts leave me cold. Fortunately, though not as strongly as I used to, I still believe that one day I’m going to catch a twenty-kilo sheatfish.” (Filip Florian)

The HALMA grant for Filip Florian was made possible by the S. Fischer Foundation.

see also:
Cel mai iubit scriitor roman printre germani, interviu cu Filip Florian de Vlad Mixich

Lithuanian poet Donatas Petrosius at Port Cetate on Halma grant

April 1 – May 9, 2010

Lithuanian poet Donatas Petrosius stayed and worked at Port Cetate, as beneficiary of a Halma grant. He presented a selection of his poems on April 18, in the company of the participants at the ‘Translating Europe’ conference and on May 8, at the invitation of the organizers of the Tolstoy International Symposium. A selection of his poems, translated into Polish, Romanian, Russian, German, and English were presented at these readings, along with the original poems in Lithuanian, read by author. 
In exchange, as part of the same Halma program, our foundation proposed Romanian novelist Filip Florian for a writer-in-residence program at one of the Halma houses, later this year.

Donatas Petrošius studied Lituanistica and Literature in Vilnius/Lithuania and worked as an editor for several media such as „politika.lt“ or „Panorama“. Since 2008 he works and lives as a freelance writer and regularly publishes essays and critics in „Literatūra ir menas“ or „Bernardinai.lt“. Donatas Petrošius is one of the best known poets of his generation in Lithuania; many of his poems have been translated. His first collection of poetry “Iš tvermės D“ (The D of Doggedness) was published in 2004; the second collection „Aoristas“ in 2009. For his debut in poetry “Iš tvermės” he received two prestigious prizes: the „Druskininkai Poetic Fall Prize“ and the „Zigmas Gėlė Prize“.

see also:
Maintenant #10 - Donatas Petrošius, a short biography and and an extensive interview with Donatas on 3 :AM magazine

Two translated poems by Donatas:

Days Like Never Before
(translation Jonas Zdanys)

I had already to believe that there is no essence of Buddha
not in me, not in the small dog borrowed by my cousin’s children, not in the
bullfinch hopping in the chopped out buckthorns, but you notice that you grow
more lonely in the appearance, afterwards one day understand that inside sits another
just like you, a spare, who drinks with everyone you remember, knocks about
broken down strange cottages on highways with torn pants, cleans
his karma in my sleepless nights carouses in his own way

I had already unhooked all of Christianity from my walls, but
I notice – the dead are still lying there where I left them; and with each eternal
return you feel more comfortable in your role, walk after them day and night with
eyes open, leave white stains in empty letters, explain new technologies to them, or
read the latest sports news out loud – tumble over your own head as much as you
want – everything still remains the same as they left it

I had already tied together a broom of wormwood to chase away all paganisms with
the unworked fields of my forefathers, gravel draining through
the gaps of the floors, but again – the new year runs by like white shadows,
months like empty swallows of air
days like never before

Cîinele fantomă; calea samuraiului
(traducere de Dinu Adam)

Primul meu cîine era brun și
sălbatic. Cînd am domesticit
forța gravitației, exersînd
primii mei pași, se străduia și el
să scape din lanț și să fugă.
Și odată nu s-a mai întors, numele lui era
Ursu.
Al doilea cîine al meu era negru, așa că
l-am numit Ursu. El era
prea firav a să scape din lanț.
Obișnuia să urle de fiecare dată cînd îl auzea pe vecin cîntînd
la vioară. Asta e pricina pentru care n-am învățat
nimic de la cîinele ăla. A murit lîngă cușca lui
pe 12 aprilie, de paștele
lui Gagarin și una din bunicile mele (care n-are, practic,
nici o legătură cu acest discurs)
mi-a explicat că sîntem într-un război al stelelor
și dacă americanii ar lăsa să cadă o stea
peste noi am îngheța cu toții. Eram așa de naiv încît am crezut-o.
Era cu neputință să nu vezi că
al treilea cîine al meu avea să devină o legendă, de aceea
l-am numit Ursu. Avea toate
calitățile unui perfect luptător și un singur
defect – era prea independent:
obișnuia să dispară, reapărînd numai cînd se făcea lumină.
Mă lăsa singur adesea,
expus îndărăt și doar pe jumătate în stare
de-a îndeplini acea secretă datorie – să mă apere de umbrele și
de înalt-crescutele buruieni, mînuind o țeavă neagră de plastic în loc de
the sharpest sword.
cea mai tăioasă sabie.
Am întrebat cartea I Ching: voi ajunge vreodată
investit ca războinic? Cel mai favorabil răspuns (Nr. 5)
s-a rostogolit, dar nimic nu s-a schimbat.
Și abia după ce s-au scurs mulți ani am recunoscut
după acțiunile mele că tot ce știu în viață am învățat
de la cîinele meu -
cum să scap dintr-o zgardă, cum să duc la bun sfîrșit manevre de neimaginat,
cum să rămîn invisibil și de neînțeles.
(2008.09.15)

'Translating Europe' - Halma 2010 conference

April 15-19, 2010

This year's HALMA conference on "Translating Europe" was dedicated to 'New European Neighbours' and took place between April 15 - 19, 2010, on the Danube between Bulgaria and Romania, at the Elias Canetti Center in Ruse and the Culture Port in Cetate.

Focussing on the translation of small languages, a workshop on translation took place in Ruse with two Bulgarian authors and translators with Bulgarian as source language. On April 16 there was be a presentation on cultural management in the new EU member states, and a public reading with Kristin Dimitrova. The reading was the opening event of the Literary Spring Salon 2010, organized by the International Elias Canetti Society.

On April 17 the HALMA members continued the second half of their meeting and project work on a boat on the Danube and in Cetate.

The "Translating Europe" conference is supported by the Robert Bosch Foundation and the Central European Initiative (CEI).

Audio link:
Discussion: "Cultural management in the new EU member states - the examples of Bulgaria and Romania. Developments, Changes, Achievements" - Part I, 16th of April 2010

1 sept. 2010

Workshop pentru traducători de literatură germană. 2007 - 2010

27-29 Sept. 2009

The 3rd edition of the translation workshop organized by the Goethe Institut, the German Book Centre, and S. Fischer Stiftung and coordinated by Oana Gruenwald. Along 4 Romanian translators there were invited to Cetate translators from 4 neighbouring Balkan countries: Albania, Bulgaria, Croatia, and Serbia. The young German writer Daniela Danz participated this time.









































see also:
Daniela Danz website
Goethe Institut Bucuresti
Deutsches Kulturzentrum

1001 Days and Nights - a creative writing workshop

5- 17 July, 2009

Ruxandra Cesereanu, writer and lecturer from Cluj organized a creative writing workshop called ‘1001 Days and Nights’. The project was initiated in February 2008, at the ‘Phantasma Centre for the Research of the Imaginary’ at Cluj and involves creative writing ateliers where students can study and discuss the art of storytelling in the famous cycle of the 1001 Arabian Nights. The last story of the volume that was launched at the end of the project was reserved to writer Andrei Codrescu.
 

Tabăra de scriere creativă 'O mie şi una de nopţi'
Suzana Lungu, Cristina Vidruţiu, Port Cultural Cetate, iulie 2009


În perioada 5-17 iulie 2009, sub îndrumarea Ruxandrei Cesereanu, s-a desfăşurat la Portul Cultural Cetate cu sprijinul poetului Mircea Dinescu şi a Mariei Dinescu, tabăra de scriere creativă O mie şi una de nopţi.

Unul dintre cele mai recente proiecte ale Centrului de Cercetare a Imaginarului Phantasma, din Cluj, workshopul a avut ca punct de plecare poveştile Şeherezadei, propunându-şi să dezvolte personaje şi istorisiri abandonate în textul original.

Provocarea a constat pe de o parte în a însuşi ritualul şi constantele stilistice ale povestaşilor de odinioară, iar pe de alta în a concura virtuozitatea şi fantezia acestora, păstrând bineînţeles decorul şi cutumele lumii arabe. Procesul de adaptare, care a durat mai mult de un an a reprezentat pentru mulţi o provocare atât din punctul de vedere al limbajului cât şi din cel al limitărilor creative.

Ambientul în care s-a produs ultimul ciclu de istorisiri a fost fermecătoarea moşie dunăreană Port Cetate, situată la graniţa cu Bulgaria şi cunoscuta îndeobşte pentru generoasa găzduire oferită anual diverselor workshopuri. Înger Parc, alternativa turistică dinesciană, cu ale sale sculpturi şi repere nostalgice, a reprezentat pentru povestaşii ad-hoc ceea ce portul Bassrei va fi însemnat pentru cei din vechime. Mansarda conacului, pontonul, sania acum lipsită de cai ori treptele spre Dunăre au fost locurile preferate pentru încropirea raţiei zilnice de poveşti, care, astfel inspirate s-au dovedit a fi printre cele mai izbutite ale atelierului.













pentru articolul in intregime: aici

vezi si:
Pilda mancarurilor vorbitoare, de Valentin Moldovan, una din povestile scrise in timpul workshopului
Ruxandra Cesereanu's weblog and wikipedia article (english)
Centrul de cercetare a imaginarului Phantasma

‘Marturisirile unui disident convertit’ - lansare de carte, Adam Michnick

18 iunie 2009
Craiova, Galeria Port Cetate

Adam Michnik, one of the leading organizers of Polish democratic opposition before 1989, now editor-in-chief of Gazeta Wyborcza, was invited by Mircea Dinescu to launch his latest book to appear in Romanian translation, ‘Marturisirile unui dizident convertit’, at Port Cetate Gallery in Craiova.




















Adam Michnick, Marturisirile unui disident convertit
Polirom, 2009

see also:
Mircea Dinescu la Gazeta Wyborcza, conferinta '1989 al meu, 2009 al nostru' 
Michnick, rebelul, interviu de Andrei Craciun
From Solidarity to Democracy, interview with Adam Michnick
By MATTHEW KAMINSKI, Wall Street Journal, Nov. 6, 2009

31 aug. 2010

translation camp coordinated by Florin Bican

December, 2008

Translators in the Making, a project coordinated by Florin Bican and initiated by the Romanian Culture Institute in 2006 as part of the larger ‘Translation & Publication Support Programme’ had its first ‘taste’ of Cetate. It then returned twice more in 2009.

The project consists of 3-month long scholarships given to students of the Romanian language from all over the world who have a desire to become literary translators between their native languages and Romanian. In 2008 there were invited students from Portugal, the Czech Republic, Poland, the United States, Italy, and Croatia.

Florin Bican, one of the most intrepid and passionate professional literary translators in Romania (Florin translated countless Romanian, German, and English authors) considers translators should be dedicated not only to providing good translations but also to promoting the authors they love and believe should be translated. His confessed ambition is to ‘train foreign students of Romanian to be literary terrorists’.

Under his supervision, the recruits are exposed to Romanian literature with a view to translating it into their respective languages and being sent home to subject publishers to ‘textual harassment’ until they see their translations in print.





Presa vremii:
Burse pentru tineri traducatori straini, articol si un interviu cu Florin Bican, de Ania Radu, Revista 22


30 aug. 2010

Berlinese writer Anne Köhler, the first Halma grant recipient to stay at Port Cetate

September - October, 2008

Anne Köhler, a young writer from Berlin, was the first recipient of a HALMA grant to come for a two-month stay at Cetate. She published her first book this year (2010) and we are happy to be part of her story now.
 











(picture: © Jörg Schaper, Berlin)

Anne Köhler short bio:
born 1978 in the middle of Germany, lives and works in Berlin.
Short episodes in studying architecture and history of arts. Finally she studied cultural journalism and finished with a diploma at Hildesheim University in 2006.
Since that works as a writer, waitress, editor, cook, columnist (Süddeutsche Zeitung) and much more. She wrote her first book about these experiences. „Nichts werden macht auch viel Arbeit“ is published in August 2010 at DuMont Verlag (ISBN 978-3-8321-9591-5).

Links:
Anne's columns written for Süddeutsche Zeitung
Anne's first book, Nichts werden macht auch viel Arbeit
about the Halma scholarship

The Dostoevski Foundation organizes the International Symposium 'European Civilization - Unity, Uniqueness, Openness'

2008, October 2 - 6

The East-West Cultural Foundation (also known as the Dostoevski Foundation Romania), in collaboration with the Romanian Writers Union, the Romanian Cultural Institute, the Polish Cultural Centre and the Hungarian Cultural Center in Romania, organized in Bucuresti and Port Cetate the International Symposium ‘European Civilization – Unity, Uniqueness, Openness’, with participants from France, Hungary, Poland, Romania, Russia, and the USA and a rich and diverse program that included translation workshops, readings, film projections, debates, and concerts.
After the Symposium, The East-West Cultural Foundation and the 'Mircea Dinescu' Foundation organized the Russian Film Day (event hosted by the Romanian Cultural Institute)
 Ziua filmului rus, ediţia a III-a, 8 octombrie 2008


Participants at the Symposium:

Albert Kovacs, presedintele Fundatiei Est-Vest
Sorin Vieru (Socrate şi civilizaţia europeană)
Galina Pogojeva (Une fenêtre sur l’Europe)
Adrian Niculescu, istoric (Două momente istorice convergente româno-maghiare)
Petre Geambaşu (Poezia poloneză contemporană în spaţiul cultural european)
Mihai Mitu (Apropo de relaţiile culturale româno-polone)
Xenia Crasovski (Discursul erotic la Marina Ţvetaeva)
Lidia Wiesniewska (Rolul mitului ca fundament al civilizaţiei şi culturii europene)
Elena Loghinovski (Mircea Eliade şi F.M. Dostoievski: apropieri ciudate)
Zdzislaw Hryhorowicz, Universitatea din Poznan (Scriitorul român şi literatura tezistă după cel de-al Doilea Război Mondial)
Andrzej de Lazari, Universitatea din Lodz (Rusia în Europa unită: imaginea «ursului rus» în culturile europene“, în colaborare cu Oleg Riabov)
Natalia Schwartz, curator, Dostoevski Museum, St Petersburg (Trei muzee «F.M. Dostoievski»: la Petersburg, Staraia Russa şi Darovoe)
Livia Cotorcea, Univesitatea Iasi (Dostoievski în memoria culturală a avangardei)
Marianne Gourg-Antuszewicz (Reminescenţe dostoievskiene în Căderea de Camus)
Mary Kuşnikova (Szymon Tokarzewsky în Amintiri din casa morţilor)
Yves Antuszewicz (Alexandre-Michel Antuszewicz: un polonez în vîltoarea evenimentelor din secolul al XIX-lea)
Victoria King (Despre almanahul Golosa Siberii)
Nicolae Iliescu, traducator
Petru Meyer-Bianu, cineast
Cornelia Cîrstea, Universitatea din Craiova (Statutul imaginii în literatură şi în film)
Tatiana Donskaia, cineast si documentarist






















Elena Loghinovski, Fundatia Dostoevski, Romania

din presa vremii:

Între 2 şi 8 octombrie, sub patronajul Fundaţiei culturale Est-Vest, al Uniunii Scriitorilor din România şi al Fundaţiei pentru Poezie „Mircea Dinescu“ , a avut loc a III-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Civilizaţia europeană – unitate, unicitate, deschidere“. Ca şi ediţiile precedente, actuala întîlnire a fost pregătită de Albert Kovacs, preşedintele Fundaţiei „Dostoievski“ (Fundaţia Culturală Est-Vest) din România, şi de Elena Loghinovski, vicepreşedinte al aceleiaşi fundaţii, avînd ca parteneri Institutul Cultural Român, TVR1, Centrul Cultural Polonez şi Centrul Cultural Maghiar din România. Desfăşurat la Bucureşti şi la Port Cetate, pe Dunăre, simpozionul s-a dovedit o întreprindere extrem de complexă, care a adunat oameni de cultură din Franţa, SUA, Rusia, Polonia, Ungaria, România şi care a înscris între preocupările sale probleme ţinînd de originile şi de dinamica civilizaţiei şi a culturii europene, de relaţiile interculturale, istorice şi diplomatice prilejuite de vecinătate, dar şi de circulaţia valorilor pe căile cele mai diferite. N-au lipsit nici semnalări ale evoluţiei şi ale transformărilor temeiurilor mitice şi arhetipale comune civilizaţiei europene în contact cu diferite mentalităţi şi tipare culturale afirmate într-un spaţiu şi într-un timp particulare.

Participantă la lucrări a fost şi arta cinematografică din ţară şi din străinătate, pentru care a fost prevăzut un spaţiu special de expunere şi de dezbateri. Prezenţa artei cinematografice în programul simpozionului a putut releva particularităţi de viziune şi de stil, identificabile de la ţară la ţară sau de la generaţie la generaţie, a prilejuit confruntarea unor cineaşti aflaţi la începutul carierei lor, mai întîi cu ei înşişi ca spectatori, apoi cu un public avizat, deloc dispus la aprecieri gratuite. Nu în ultimul rînd, ea a permis discuţii asupra relaţiilor dintre literatură şi film, dintre cuvînt şi imagine cinematografică. Arta plastică nu a lipsit nici ea din contextul implicit al lucrărilor pe secvenţa cea mai importantă, Port Cetate, unde, cum se ştie, spaţiul poartă pecetea prezenţei artiştilor plastici găzduiţi cu atîta generozitate de Mircea Dinescu. Dacă mai adăugăm şi cele două concerte oferite de organizatori participanţilor la simpozion, tabloul prezenţei tuturor artelor la acesta este complet.

Seara de 4 octombrie ne-a oferit trei surprize. Prima a fost un concert excepţional, ţinut de doi tineri: Oana Andra (mezzosoprană, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti) şi Alexandru Petrovici (bariton, pianist, cadru didactic la Universitatea de Muzică din Bucureşti) la pian. Spectacolul a prezentat piese muzicale din viitorul album al Oanei Andra, intitulat Spitalul amorului, care actualizează, inedit, curente muzicale din secolele al XIII-lea şi al XIX-lea.

Cea de-a doua surpriză a serii a fost o furtună pornită parcă din senin care scutura serios geamurile salonului unde avea loc concertul şi ridica valurile Dunării la înălţimi pe care noi, cei veniţi din altă parte şi răsfăţaţi de liniştea şi de luciul ei din zilele anterioare, nu aveam cum să le bănuim.

Cea de-a treia surpriză a fost sosirea de la Sibiu a gazdelor, Maria şi Mircea Dinescu, pregătite să ne încînte cu prezenţa lor, cu un spectacol plănuit atît de fericit şi cu o cină ca-n poveşti, pentru care a fost sacrificat un crap de 20 de kilograme şi s-a cheltuit mult din geniul gastronomic al poetului.

fragmente din articolul:
Simpozionul Internaţional „Civilizaţia europeană – unitate, unicitate, deschidere“
Livia COTORCEA, Observator Cultural

24 aug. 2010

translation workshop with German and Romanian poets. May, 2008

Between 14-18 May, together with the Cultural Institute Romania, we organized a translation workshop with participants from Germany and Romania.

Sabine Küchler, Hans Thill and Ernest Wichner met with poets Constantin Acosmei, Iulian Tănase şi Vasile Leac and translated their poems into German.

The translations were published in the autumn of 2009 by the Wunderhorn publishing house and the Romanian poets were invited for public readings and meetings with the German public.

see also:
the launch of The Balkan Alphabets/Romania, on The National Book Center website
Balkanische Alphabete/Rumänien, on Amazon

























see also:
Viata de dincolo de comunicatul de presa, de Iulian Tanase

translation workshop with Swedish and Romanian writers. March, 2008

Between 14-24 March, together with the Stockholm branch of the Romanian Cultural Institute, we organized a translation workshop with participants from Sweden and Romania.

Writers Ida Börjel, Kajsa Sundin, Kristofer Flensmark, and Malte Persson from Sweden, met and worked together with Romanian poets and novelists Adela Greceanu, Dan Sociu, and Claudiu Komartin.

The workshop was followed up later in the year by meetings and talks during the Göteborg Book Festival and the International Poetry Festival at Uppsala.

---

din presa vremii:

Despre experienta lucrului in Romania, declaratiile scriitorilor suedezi:
(Observator Cultural)


Ida Börjel şi Malte Persson, Kristofer Flensmark şi Kajsa Sundin 
(doing 'the Abba pose' :)

Ida Borjel: Acum trei ani, cînd am fost aici, la Cetate, am venit cu alţi trei poeţi suedezi, dar atunci nu am avut o agendă, în afară de discuţii, socializare şi lecturi de poezie. Diferenţa este că acum nu a mai fost doar o întîlnire, ci a trebuit să creăm ceva împreună. Cred că este maniera cea mai de succes nu numai de a comunica şi de face un schimb cultural, ci mai ales de a crea ceva împreună. Pentru că textele au fost permanent în centrul atenţiei şi al discuţiilor. Iar asta te ajută să înţelegi mai bine şi să lucrezi mai bine un text literar. Discutînd, am ajuns să vorbim despre situaţia socială, despre cum ne descurcăm în viaţă, despre visele şi dorinţele noastre. E un foarte interesant şi creativ mod de a cunoaşte pe cineva.

Malte Persson: Sînt mulţumit de ce a ieşit, deşi la început aveam oarecare emoţii. Am lucrat cu Claudiu Komartin, am avut texte traduse în engleză, unele în franceză, altele în germană. Dar am căutat de fiecare dată şi varianta în limba română. Am discutat foarte mult despre texte şi sînt de părere că rezultatul e bun. Sînt de părere că literatura provenind din fostele ţări comuniste este foarte interesantă în momentul de faţă, că literatura merge înainte. Din păcate, nu prea există traduceri.

Kristofer Flensmarck: Cred că workshopul a fost o foarte bună oportunitate pentru noi, care venim din culturi şi tradiţii diferite, să lucrăm împreună. Cred că, atît noi, cît şi voi am învăţat unii de la ceilalţi şi ne-am lărgit orizonturile. A fost minunat şi că am stat aici, în acest loc minunat. Eu nu mai fusesem niciodată în România, dar mi-ar plăcea să mă întorc, poate, să merg în Transilvania.

Kajsa Sundin: Sînt interesată să cunosc mai mult din poezia română contemporană. Am avut foarte mult de lucru pînă să vin aici şi nu am avut propriu-zis timp să mă documentez înainte de a ajunge aici. Desigur, ştiam cîţiva scriitori români, îmi planificasem să-i citesc înainte de a veni, dar nu am făcut-o. O s-o fac cum ajung în Suedia.

















si Abba, Romania: Elena Vlădăreanu şi Claudiu Komartin, Adela Greceanu şi Dan Sociu

 

Rataciti printre cuvinte
(fragmente din articolul Elenei Vladareanu publicat pe 31.03.2008 in Romania Libera)

Intre 14 si 24 martie, in Portul Cultural Cetate, pe malul Dunarii, a avut loc un workshop la care au participat scriitorii Ida Börjel, Kajsa Sundin, Kristofer Flensmark, Malte Persson din Suedia si Adela Greceanu, Dan Sociu, Claudiu Komartin din Romania. Workshopul a fost organizat de Institutul Cultural Roman din Stockholm, Centrul Cartii din Bucuresti si Fundatia pentru Poezie "Mircea Dinescu", iar urmarea va fi in toamna, cand Romania este invitata la Targul de Carte de la Göteborg si la Festivalul International de Poezie de la Uppsala.

20 de pagini
Ne-am carat bagajele – a caror greutate atarna in dictionare, carti, laptopuri –, am intrat in camere, am vazut mansarda: aici urma sa ne petrecem urmatoarele sapte zile. Nu ne imaginam insa ca va fi unul dintre cele doua spatii ale ritualului nostru zilnic: mancat in livingul de jos, lucrat in mansarda.

Casa ne-a cucerit pe loc: spatioasa, prietenoasa, calduroasa mai ales. Masha s-a dovedit a fi gazda perfecta. Nu numai ca stia multe despre fiecare dintre noi, dar la finalul workshopului a fost si singura persoana care ne-a suportat lectura de proba cu toata pregatirea de dinainte: copiat text din laptop pe stick, mers cu stickul la calculatorul la care era conectata imprimanta, pus hartie in imprimanta, printat, dar printat prost si luat de la capat.

Schimbam primele impresii, facem primele planuri. Intelegem ca suntem complet de capul nostru, ca nu exista ore pentru mese, ca trebuie sa ne mobilizam si sa traducem in tot acest timp aproximativ cate 20 de pagini din cartea colegului "de echipa". Asta in lipsa cuiva care sa stie si suedeza, si romana. Masha ne propune o evadare pentru miercuri, cand am putea da o fuga la Craiova pentru spectacolul lui Purcarete, "Masura pentru masura".

"Te iubesc chirurgical"
Nu stim cum vad suedezii textele noastre, dar noi suntem incantati de textele lor. Cea mai recenta carte a Idei Börjel, "Legea bunurilor de consum", este o mimare a limbajului juridico-administrativ. Imi ia ceva timp pana sa ma obisnuiesc cu acest discurs, mai ales ca traducerea in franceza nu este grozava. Dar, pe masura ce inaintez in text, mi se pare tot mai palpitant.

Dan ne explica incantat cat de minimaliste sunt textele Kajsei Sundin si cat de aproape sunt textele lui cele noi de poezia conceptuala, care in Suedia are deja o traditie de cativa ani buni. Adela ne intreaba daca "Te iubesc chirurgical" suna bine si, intr-adevar, acest vers din textele lui Kristofer Flensmark ramane un fel de hit al workshopului de la Cetate.

Claudiu a identificat ironia si jocurile de cuvinte din poeziile lui Malte Persson si, auzind cat de bine suna in limba romana, respiram cu totii usurati, pentru ca Malte ni se paruse cel mai dificil poet dintre toti.

Cea mai grea proba a dat-o Dan chiar in a doua seara, cand a trebuit sa le explice in engleza prietenilor nostri suedezi o parte din cantecele deocheate cantate, ragusit si cariat, dar fermecator, de trei lautari din sat.

Intr-una din zilele urmatoare, chinuindu-ne sa gasim echivalentul in limba engleza pentru strut, aflam ca respectivul cuvant romanesc exista, in exact aceeasi pronuntie, si in suedeza. Aflam si care sunt cele doua cuvinte suedeze impuse pe plan international: trol, pe care il stie toata lumea, si ombudsman, care ne-a trimis pe toti la dictionare.

Serile ni le-am inceput, fara exceptie, in living, vorbind mult, noi intrecandu-ne in a le povesti diverse intamplari mioritice, ei facand ochii mari. Nu mai e nevoie sa spun ca Dan s-a dovedit a fi, contrar asteptarilor, cel mai vorbaret si cel mai de succes povestitor.

Ni le-am continuat in mansarda. Cand nu am ascultat muzica de inmormantare din colectia de hituri a lui Dan, am vazut filme din colectia Masei: "432", pe care suedezii nu-l vazusera si pe care cu siguranta nu-l vor uita multa vreme, "A fost sau n-a fost?", la care au ras, dar doar de la un punct incolo, si "Scurta istorie a animatiei romanesti", la care Malte nu a avut decat un singur comentariu: "Ciudate povesti de dragoste in animatia romaneasca...".

La plecarea din Cetate, am luat-o pe drumul spre Alexandria pentru a trece prin celebrul Buzescu. Cum a spus Ida: "Parca ar fi o halucinatie". Nu puteam insa pleca de la Cetate inainte de a reface, in varianta noastra, cateva din pozele Abba si afisul electoral din mansarda, cu Dinescu, Caramitru, Plesu si Dan Haulica, in aceasta formatie, in ’90. Iar cea mai mare extravaganta suedeza este ca despre orasul Tierp se spune ca este atat de urat incat pana si ciorile zboara pe spate ca sa nu-l vada.

see also:
'Pe Dunare, la Cetate', de Elena Vladareanu, Observatorul Cultural

23 aug. 2010

Workshop pentru traducători de literatură germană. 2007 - 2010

Un proiect menit să stimuleze traducerile literare din limba germană, a fost inaugurat in toamna lui 2007 si ajuns deja la a IV-a ediţie. Proiectul a fost iniţiat de Centrul de Carte Germană Bucureşti şi de Goethe-Institut Bukarest, cărora li s-au alăturat pe parcurs Literarisches Colloquium Berlin şi programul TRADUKI al Fundaţiei S. Fischer.

Editia I, din Septembrie 2007 a inclus un workshop la Port Cetate, dedicat traducătorilor tineri
Scriitoare invitată: Antje Rávic Strubel (Germania)
Moderator: Georg Aescht (Germania)

Organizatori:
Centrul de Carte Germană Bucureşti
Goethe Institut Bukarest 

Parteneri:
Literarisches Colloquium Berlin
TRADUKI








































Workshop-ul a continuat cu Georg Aescht ca moderator, in iulie 2008. De data aceasata s-a lucrat pe textele tânărului scriitor berlinez Tilman Rammstedt.

2007, May 11. Port Cetate joins the Halma Network

În urma întâlnirilor preliminare ale membrilor fondatori la Sejny (Polonia) şi Cetate (România), pe 11 mai a.c. a avut loc la Berlin lansarea oficială a proiectului Halma, sub auspiciile Ministerului German de Externe.

Iniţiativa Halma aparţine „Literarisches Colloquium Berlin” şi Fundaţiei Robert-Bosch, cu susţinerea Ministerului de Externe al RFG şi a fost salutată de ministrul german de externe ca „iniţiativă europeană exemplară”.

Printre vorbitori s-au numărat ministrul de externe al Germaniei - dr. Frank-Walter Steinmeier, preşedintele Halma - Krzysztof Czyzewski, Ilija Trojanow - scriitor german de origine bulgară, precum şi directoarea Fundaţiei Robert-Bosch, dna dr. Ingrid Hamm.

În cadrul reţelei Halma, România este reprezentată prin proiectul „Port Cultural Cetate” al „Fundaţiei pentru poezie Mircea Dinescu”.

Reţeaua Halma include şaisprezece centre de literatură din unsprezece ţări europene, printre care şi „Port Cultural Cetate” al „Fundaţiei pentru poezie Mircea Dinescu” şi urmează să acorde burse scriitorilor, lectorilor, traducătorilor şi managerilor literari, permiţându-le să lucreze, să trăiască şi să-şi prezinte creaţiile, timp de două luni, în diferite centre literare europene.

11 mai 2007

see also:
Halma Network official site (English)
on the founding of the Halma Network: Indra's Net, by Ilija Trojanow
Halma on Facebook
Halma travelogue @ blogspot